• office@learning-ecosystem.org
  • (0723) 692 950

Author Archives: Cristian Negut

  • -

Cât de mult îți ia să dobândești un obicei

Cu toții ne dorim “obiceiuri bune”, dezirabile, care să ne fie de folos în activitatea noastră, fie că e la locul de muncă sau în viața privată. Și desigur, să putem renunta la toate “obiceiurile rele”. Poate părea destul de simplu, dar în realitate știm pe propria noastră piele că atunci când chiar vrem să facem asta cu obiceiuri care chiar contează și ar putea face diferența lucrurile nu stau chiar așa de simplu.

Studii precum How are habits formed: Modelling habit formation in the real world publicat în European Jurnal of Social Psihology arată că durata instalării unui obicei, ca rutină, automatism nu este mai scurtă de 66 de zile. Deși acest termen este destul de aproximativ, având în vedere că el depinde foarte mult de natura obiceiului (complexitatea lui), de mediul în care se încearcă obiceiul a fi instalat (eliminat), precum și alți factori. Cu toate acestea, studiul documentează două concluzii importante în ceea ce privește instaurarea unui obicei:

  1. este nevoie de efort zilnic, minim 20 de minute
  2. este nevoie de mai bine de două luni.

Vestea bună în ceea ce privește instaurarea obiceiurilor este că antrenamentul nu este unul de tipul totul sau nimic. Respectiv dacă după săptămâni de efort, o zi nu este urmată, ceea ce a fost câștigat nu este pierdut și poți continua efortul.


  • -

ADEZIV… dovadă de încredere

Eu si Tu, suntem doi din cei care avem șansa să dăm lumii ce avem mai bun în noi.

Putem face aceasta numai dacă între mine si tine, devenim conștienți că există o relație și ea este asemeni unui organism viu. Ea – relația – este necesar a fi hranită și curățată. Prin ea doar noi putem face să circule un combustibil premium, numit ÎNCREDERE.

El poate circula de la sine, te poți trezi simțindu-i presiunea prin vene, pentru că ceva din mine, citindu-ți privirea, s-a topit și curge prin vene. Îmi facilitează deciziile rapide și îmi crește puterea de a acționa alături de tine. Mă simt inspirată și creativă, sunt gata să continuăm un drum ce doar se zărea între noi. Contribui cu idei, cu acțiuni concrete. Mă sprijin pe sentimente și pot trece peste simțăminte de moment. Îmi ascult emoțiile mai bine și pot construi pe ele, împreună cu tine.

Combustibilul acesta premium are ceva foarte special, e încălzit de gesturi consistente, de acțiuni promise și împlinite la timpul potrivit, de curajul de a “mă” spune frumos, onest la timp și în egală măsură de a asculta cu putere pauzele dintre cuvinte.

De cele mai multe ori însă, el nu circulă de la sine. Pentru că avem nevoie de el în relațiile noastre importante, atunci alimentăm. Iti propun sa alimentam la benzinaria E.S.P.E.R.E cu ADEZIV.

ADEZIV este un instrument creat de mine, Cristina Elena Neguț, pornind de la propunerea maestrului Jacques Salome, făcută prin cursurile susținute de Aleth Nacquet. Prin ea am cunoscut conceptul Aport/Așteptări/Intoleranțe. L-am aplicat prima oară în relația cu Cristian (soțul meu) și apoi în relația cu Irina, fiica mea ce avea pe atunci vreo 8 ani. L-am prezentat la cea de a VII-a ediție a Colocviului ESPERE la Paris in 2011.

Mai presus de toate, i-am trăit valoarea, eu însămi. Am simțit puterea clarității și a cunoașterii explicite. Așa mi-am câștigat la rândul meu 🙂 încrederea de a șlefui un instrument la care nu numai numele este atractiv și sugestiv, ci detaliile de aplicare sunt structurante, simple și și-au demonstrat si ele valoarea în relațiile celor cu care am lucrat. Așa a apărut ADeZIV.

De mai bine de 9 ani îl folosesc și în trainiguri, în deschiderea grupurilor cu care lucrez cel puțin o zi. În 2010, grație unui bun prieten cu care am susținut sesiunea de comunicare într-un curs de fundraising, e-ul mic din ADeZIV a devenit E-mare în toată puterea cuvântului. L-am aplicat apoi prima oară la clasele de copiii în care animam atelierele de comunicare, în 2013.

Noi înșine în firmele sau proiectele în care am lucrat: Habitat Management Team și apoi IOCC, SOS Satele Copiilor sau FORTE am folosit acest instrument pentru clarificare și pentru fundamentarea unei calități a relațiilor noastre profesionale.
Au urmat apoi companii mai mici sau mai mari care l-au cunoscut întâi în trainingurile cu noi și care i-au intuit valoarea în relațiile de unu la unu între angajați și pe relațiile ierarhice. L-am aplicat în procese consistente, în agenții de media, în clinici medicale în școli și gradinițe, publice sau private din toată țara, în ONG-uri mai mici sau mai mari.

ADEZIV-ul a reușit peste tot unde a ajuns să transforme relațiile profesionale dintre oameni. Oamenii s-au bucurat de ei înșiși și de ceea ce au mai bun de oferit și de primit de la ceilalți.
Am descoperit că el așează lucrurile deasupra sarcinilor sau obiectivelor cuprinse în fișa de post, el vizează calitatea relaționării, modului în care mă aștept să fiu tratat și contribuie semnificativ la creșterea productivității și a creativității echipelor profesionale.

Așadar, astăzi vă pot propune un instrument final, complet, testat, alimentator al încrederii în relație și ofertant pentru construirea unor relații armonioase, vii și sănătoase.

Dar, să devin explicită…:)

Definiție:

ADEZIV este un instrument explicit de limpezire al manierelor de relaționare pe termen lung. Este un instrument ce se desfășoară în doi timpi: individual și apoi dialog al părților.

ADEZIV este un acronim.
A – ce Așteptari ai în această relație?
D – ce Dai în această relație?
E – care este modul în care te încarci cu Energie?
ZI – care este Zona de Intoleranță (în această relație și în general, în viața ta)?
V – facem să devină Viu, prin dialog deschis, tot ceea ce am exprimat mai sus.

În următoarele două articole voi descrie modalitatțile de aplicare concretă a instrumentului în relația de unu la unu: cu un coleg, subaltern sau chiar șef și în cel de-al doilea în relația cu un grup.

Mulțumesc din inimă pentru interesul tău!


  • -

Mindshift

Foarte important! Acum aveți posibilitatea de a participa la un MOOC (massive open online course) gratuit de foarte bună calitate pe tema depășirii obstacolelor ce mă impiedică să învăț și să descopăr potențialul meu. Vă invit să ne întâlnim pe platformă! Înscriete acum (!), iar cursul începe pe 10 aprilie. Nici nu putea fi un moment de pregătire mai bun pentru dezvoltarea personală decât postul pe care îl traversăm cu bucurie.

Înscrie-te aici.

Cu drag,

Cristian Neguț


  • -

Cum îți poți ajuta copilul să exceleze

How to Help Your Child Excel in Math—and Have a Great Career

traducere după un material Learn How to Learn: powerful mental tools

Barbara este profesor la Sand Diego University și autoarea cursului Learn How to Learn.

Vorbind despre familie, când fetele Barbarei au crescut, mama lor dorea ca ele să fie copii liberi care se conduc singuri în ceea ce vor să învețe sau să facă în timpul lor liber (după școală). Barb a instaurat o singură regulă: timp de 20 de minute să lucreze suplimentar la matematică, în fiecare zi, indiferent dacă au matematică a doua zi sau nu, indiferent dacă le place sau nu. Această regulă se baza pe observația Barbarei și a soțului ei că școala se concentrează foarte mult pe transmiterea informațiilor și înțelegerea lor după un algoritm logic, dar nu lucrează de loc la formarea obiceiurilor de  menținere în sarcină sau capacitatea de menține un efort permanent de calcul mental, zilnic, la un nivel ridicat, obiceiuri care se dovedesc în realitate a fi esențiale pentru a deveni expert în orice domeniu. Practic acest tip de fracționare (transferare a informațiilor în memoria de lungă durată) nu este antrenat nicidecum în școală, iar Barb a decisi că va face ea asta acasă cu copii ei. Astăzi cele două fete ale Barbarei sunt medic și jurnalist și confirmă cât de folositor le-a fost acest obicei în perioada de formare dar și în viață.

Motivul penrtru care împărtășim această poveste cu voi este pentru că astăzi încă este valabilă metoda, iar rezultatele sunt la fel de necesare în viața cotidiană (și din păcate școala în continuare nu reușește să creeze comportamentele necesare). O variantă îmbunătățită a sistemului folosit de Barb (deși nu este deloc expriată nici varianta ei) o puteți găsi aici:  Smartick. În plus pentru copii români avantajul este acela că lucrează de fapt timp de 20 minute nu doar la matematică, ci condimentează efortul și cu un pic de engleză.

Barb crede (și eu împărtășesc această credință) că unul dintre cele mai mari daruri pe care le putem face copiilor noști este un viitor în care cât mai multe uși să fie deschise (sau ușor de deschis), iar pentru asta este nevoie de o bună fundație bazată pe obiceiuri bune și calcul matematic.


  • -

Atelier de formare, la Miclăușeni

Tineri din Arhiepiscopia Iașului învață să construiască proiecte pentru biserica lor.

Mai multe detalii aici…


  • -

Cursuri de formare pentru lucrul pastoral cu tinerii în Arhiepiscopia Iașilor

Learning Ecosystem continuă programul gratuit oferit pentru formarea preoților pentru a realiza actrivități cu tinerii din parohie. Cursul pune la dipoziția fiecărui participant instrumentele necesare definirii unui program propriu cu tinerii care să răspundă nevoilor relaționale ale acestora. De asemnea, preoții învață și exersează să lureze în echipă și să coordoneze grupuri de tineri din parohia lor.

Mai multe detalii…

”Preotul și tinerii”

Preotul și tinerii, la poalele Ceahlăului

Despre tineri, așa cum sunt ei

Un seminar neobișnuit


  • -

Oamenii mari… de lângă mine

Sub semnul acestei poezii deschid seria articolelor mele:

Învaţă de la apă să ai statornic drum,
Învaţă de la flăcări, că toate-s numai scrum.
Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi,
Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi.

Învaţă de la soare cum trebuie să apui,
Învaţă de la piatră, cât trebuie să spui.
Învaţă de la vântul ce adie pe poteci,
Cum trebuie prin lume de liniştit să treci.

Învaţă  de la toate, că toate-ţi sunt surori,
Cum trebuie să treci frumos prin viaţă,
Cum poţi frumos să mori.
Învaţă de la vierme, că nimeni nu-i uitat,
Învaţă  de la nufăr să fii mereu curat.

Învaţă de la flăcări ce avem de ars în noi,
Învaţă de la ape să nu dai înapoi.
Învaţă de la umbră să fii smerit ca ea,
Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea.

Învaţă de la soare, ca vremea să-ţi cunoşti,
Învaţă de la stele, că-n cer sunt numai oşti.
Învaţă de le greier, când singur eşti să cânţi,
Învaţă de la lună, să nu te înspăimânţi.

Învaţă de la vulturi când umerii ţi-s grei,
Şi du-te la furnică să vezi povara ei.
Învaţă de la floare să fii gingas ca ea,
Învaţă de la oaie să ai blândeţea sa.

Învaţă de la păsări să fii mai mult în zbor,
Învaţă de la toate, că totu-i trecător.
Ia seama fiu al jertfei prin lumea care treci,
Să-nveţi din tot ce piere, cum să trăieşti pe veci !
(Traian Dorz)

Îmi cunoașteți pasiunile: natură  și …natura umană.

La invitația lui Cristian de a scrie un articol, am decis  neștiind cum să-i răspund mai concret și mai exact …:) să încep o serie de articole care să îmbine cele două pasiuni ale mele.

Știu că învățam multe de la oameni mari de cultură, de artă, de știință…dar m-am gândit că stau lângă noi oameni dragi, care sunt mari doar pentru noi…dar ei ne învață ceva cu mult mai de preț…ceva ce nici o școală poate nu o face.

Așa că am să scriu despre oamenii mari pe care eu i-am întâlnit sau îi întâlnesc.

Am să scriu și despre ce am învățat de la ei:  mai spontan, sau mai laborios, mai greu sau mai ușor, mai imediat…sau peste timp.

Mamaia mea Ioana

E decembrie și am impresia că soarele de azi luminează tot până-n suflet, cu raze împrumutate dintr-o vară bună a vieții mele de copil. M-am pornit de dimineață spre o întălnire la TuCano și am ajuns când totul mi se deschidea proaspăt și mângăietor. Nu mă omor după cafea, dar să o miros atunci când proaspăt râșnită se rostogolește ca o dună de nisip fierbinte din deșertul arâmiu, în punguța cerată…ei bine! asta e răsfățul ce-mi trezește amintiri puternice ale copilăriei mele în Opanez.

Așa a fost și-n dimineața asta. Mirosul de cafea mi-a adunat toate aromele într-un vălătuc de abur plutind ușor deasupra noastră a tuturor. Am găsit așadar, cea mi bună ocazie să vă invit pe târâmul meu …”singura țară din care ne tragem cu adevărat: Țara Copilăriei nostre”, cum zice Jacques Salome.
Să vă împărtășesc un pic, de unde răsar toate acestea: am locuit la o casa cu curte și ferestre spre gradină de flori și legume, pe strada Opanez nr 43. Am avut întotdeauna câine, leagan în curte și păsări de mai toate felurile în curticica de lângă gutui. Vișinii lui tanti Ștefania (portăriță la liceul Galvani) și al domnului Duțu (actor la National) rodeau parcă mereu mai repede în partea de deasupra curții noastre…:).

Peretele cel verde al casei era cel mai bun pentru exersat mișcarile de rever pe care le învățam la tenis cu domnul Segarceanu, în vacanțele de vară. Leandrii ma cam încurcau, dar le-a găsit mamaie alt sălaș lângă bucătăria de vară…”că maică, voi parcă n-aveți nimic sfănt!” mi-o amintesc dojenindu-ne rar și ridicându-și privirea ei albastră și adâncă de deasupra celor 5 cârlige cu care ne croșeta cele mai bune șosete de lână pe care le-am purtat vreodată.

Sub vița de vie de lângă portița cu arc, se răceau cel mai bine pepenii. Iar mamaie m-a învățat să-i cunosc pe cei copți. Roșiile noastre erau cele mai dulci din lume, “da’, mai haideți și voi la săpat că nu se copilesc singure!” mi-o amintesc pe mamaie strigându-ne in serile de vară cand ne întorceam de la joacă și florile albe de regina nopții erau dovada vie că în curtea noastră, care mirosea așa frumos, nimic rău nu ni se poate întâmpla, indiferent cât ne îngrozisem la poveștile inventate de băieții mai mari.
Podul casei, a fost locul în care multe veri fierbinți am căutat “milităria”, căci mamaie, vară de vară ne spunea, când nu mai făcea față nebuniilor noastre: “lasă maică, vine ea școala, dăm noi milităria jos din pod!”

Oțetarul de la poarta era, credeam noi dușmanul nostru de moarte, căci oridecâteori întârziam sau vreo nefăcută ne anima ziua, mamaie din el rupea o jordiță și auch ce subțire și usturătoare o simțeam pe picioarele noastre bronzate și săltărețe. Niciodată nu ne-a atins cu palma ei.
În schimb palmele ei mi le amintesc mereu fine, străvezii și harnice. Ea ne aștepta de la școala cu mâncarea caldă. Pe atunci nu-nțelegeam ce atâta nerăbdare dacă întârziam un pic. Ea, draga de ea, voia să le mâncăm pe toate calde. Ne întâmpina adesea în poartă, cu șorțul de bucătarie prins în brâu. Și nu știu cum făcea de uneori avea în el, o roșie, un castravete din gradina, alteori, un verasc de foc…si totusi tot cu șorțul ăsta ne ștergea și lacrimile când alergam spre ea să ne adăpostim de vrăjmașii de la ulii și porumbeii. Ce șorț mai avea și mamaie…și-l avea mereu și când aveam musafiri, doar că atunci era scrobit și pus ca un veșmânt de preț, în liniște și cu grijă în jurul mijlocului ei, sub care uneori mai poposea câte o blăniță de iepure, “care să-mi dea putere maică la câte am de făcut azi”.

În timp ce mâncam ne întreba timid: “Ce-ai mai învățat maică pe la școală? Că uite eu, avusei grija de frați și nici să scriu și să citesc nu apucai. Orfană de mică, am avut noroc cu Niculae, că m-a iubit și m-a luat de fată mare, dar și pe el l-am pierdut în război. Îmi rămăseră copiii ăștia doi: taică-tu și Rica… buni copiii. Nu mi-a mai trebuit alt bărbat, nu ca verișoară-mea Tia, de săreau bărbații portița prin spatele mahalalei. Niculae a fost om bun…” și ne uitam spre pozele cu ei doi la nuntă, iar rochița ei mi s-a părut întotdeauna că este de regină cu dantela ei așa frumoasă. Povestea mai ales în serile de iarnă, despre tataie, dar nu despre război, despre copiii ei rămași în viață, dar nu despre cei doi pe care i-a pierdut în timpul foametei. Mă ruga în fiecare duminică sa-i scriu pomelnicul pentru Sfănta Liturghie: “și scrie maică: Niculae-mort pe front, Petre, Ion – morți pe front fără lumânare, nespovediți neîmpărtășiți și Mariile…șase maică să fie și ultimul State, să-l aud eu când l-o citi părintele.” Mamaie nu știa să scrie, sau să citească, dar Greuceanu așa cum ni-l povestea ea mereu și mereu, nimeni nu mi l-a mai întruchipat. Răsărea la lumina veiozei și așa zdravăn lupta, că nici nu știu când adormeam și doar mirosul cearceafurilor albe cu dantela scrobită ne mai făceau să ne mișcăm în somn viteji visând la cuceririle noastre de-acum.

La noi în casă lumea se trezea devreme, la 5, dar singurele griji erau să lase toate în ordine pentru noi copiii și pentru mamaie: să aibă din ce găti, iar noi să fim pregătiți de lecții. Nici mama, nici Tic nu-mi păreau să aibă vreo grijă pentru ei înșiși. Mama, în anii în care aveam examene, îmi așeza în gradina de trandafiri, masa de studiu. Tic dispărea spre garaj, ca să pregătească mașina și să o aștepte pe mama în fața porții gata de drum. Iar mamaie rămânea cu mine și Răzvan, fratele meu mai mic cu șase ani. Fiecare știam ce avem de făcut fără prea multe povești. Noi lecții și mamaie gătit pentru fiecare zi. La 5:30 în fiecare zi a săptămânii, inclusiv sâmbăta…:) ai mei erau deja plecați spre tipografie, unde au lucrat mai bine de 30 de ani. Și da, le cunoșteam toți colegii, ba știam și cine pregătește cele mai bune prăjituri la aniversările sărbătorite mereu la servici. Dar despre ei, în alt articol…:)

Să revin: pentru mine cafeaua a fost aroma independenței. Îmi amintesc de cofetăria din colțul dinspre școală în care intrasem pentru prima oară singură să-mi iau o savarină și am uitat ce-i cu mine pe-acolo cand râșnița mare roșie s-a pornit uruitor să spulbere boabele negre în fire grele de pulbere fină. Tot locul s-a înmiresmat instantaneu. Ochii doamnei care a luat micuța punga maronie închisă perfect în triunghi, luceau de fericire. A ridicat-o spre nas și a închis ochii și a rămas o clipă în loc, de parcă ar fi călătorit în Brazilia, direct pe plantațiile de unde coborâseră boabele acelea lucioase.

M-am pierdut cu firea și era o coada…căci nu în fiecare zi aveau cafea la cofetărie. Mi-am luat savarina și m-am alăturat prietenelor mele la masa mică de lângă fereastră.

Prin geamul ei vedeam biserica noastră Sfânta Treime. Biserica unde mamaie ne ducea de fiecare Paște să ne spovedim și împărtășim. Biserica era pe-atunci doar locul în care sfinții sunt mari și de pe pereți ne ocrotesc tăcuți. Era locul în care Vinerea Mare era o seară tristă, dar plină de flori, era locul unde copiii vin mulți ca să se mai hârjonească puțin, dar unde simțeam că mamaie se bucură cu toată inima, căci suntem împreună cu ea în fața Cuiva drag ei, despre care nu ne știa vorbi, dar pe care mi L-a adus discret în inimă.

De la mamaie păstrez o maramă pe care a moștenit-o și ea din neam în neam, un batic de mătase cu arabescuri…dar cel mai de preț, mamaie m-a învățat nu știu nici eu cum și când… rugaciunea …rugăciunea Tatăl nostru.

M-a învățat rugaciunea rostind-o cu lumină în ochii albaștri cristalini, seară de seară lângă patul ei înalt și moale. Rugăciunea aceasta mi-a luminat cele mai frumoase și cele mai grele clipe ale vieții…și parcă și acum poartă în ea mirosul serilor noastre din Opanez, vocea clară a lui Mamaie.

Îți sărut mâna Mamaie, peste lume și timp, Ioană icoană a copilărie mele, învățătoarea mea fără de carte, dar cu miros de cozonac pe palme și lumină din ochi de cer în privire, învățătoarea mea într-ale adâncului de înțelesuri, prin simplitatea gestului curat și simplu.


  • -

Învățarea blended learning – forța redresării curbei învățarii


  • -

Fii social și câștigi LEusor’i

Learning Ecosystem lansează o nouă provocare pentru toți participanții săi.

Învață social și câștigă LEușor‘i

Acest program se adresează tuturor participanților sau clienților Learning Ecosystem și le oferă posibilitatea de a participa activ la construirea celor mai bune ecosisteme de învățare din lume.

Acum ai posibilitatea de a câștiga LEușor’i pentru contribuția ta și să îi transformi în formare pentru tine sau cineva drag. Fiecare LEusor valorează 1 € și poate fi acumulat în contul participantului sau clientului, iar când sunt acumulați suficienți acesta îi poate folosi după cum dorește pentru a achiziționa produse din oferta Learning Ecosystem de formări. Participanții sau clienții pot achiziționa direct sau pune la comun LEușor’i acumulați pentru a achiziționa formări. Dacă nu sunt destui poți alege să strângi și mai mulți sau să plătești diferența in lei. De asemenea, poți să oferi LEușor’i câștigați cadou pentru cineva drag.

1 LEușor x 5

Astfel, pentru semnalarea oricărei greșeli de tipografie, culegere sau gramaticală observată pe site, platforma de învățare, suport de curs, materiale suplimentare, blog sau în orice material tipărit sau electronic aparținând Learning Ecosystem, câștigi 5 LEusor’i. Nu e nevoie decât să ne trimiți la office@learning-ecosystem.org un screen shot sau o poză făcută cu telefonul a materialului greșit și explicația privind greșeala. Într-adevăr e chiar atât de simplu.

Pentru orice comentariu făcut pe pagina de LinkedIn a Learning Ecosystem sau a unui curs Learning Ecosystem câștigi alți 5 LEușor’i

1 LEușor x 10

Pentru orice testimonial postat pe pagina LinkedIn a Learning Ecosystem sau a unui curs Learning Ecosystem câștigi 10 LEușor’i. Ca să fim înțeleși, nu vrem să cumpărăm testimonialele tale. Indiferent de conținutul opiniei tale: favorabilă nouă sau nu, vei primi fiecare LEușor. Tot ce vrem este să te încurajăm să împărtășești experiențele tale cu noi.

Pentru orice articol sau comentariu relevant și consistent făcut pe pagina de LinkedIn, din nou adaugi 10 LEușor’i.

1 LEușor x 15

Participanții în ecosistemele de învățare au posibilitatea de a folosi ca tehnică de învățare conceptualizarea și prezentarea informațiilor învățate către colegii lor. Asfel pot intra in Wiki din grupul din care fac parte în ecosistemul de învățare și aduce contribuția lor. Pentru că noi valorizăm acest proces de învățare și împărtășire în același timp oferim pentru fiecare concept descris 15 LEușor’i. Niciodată moneitzarea învățării fundamentale nu a fost mai rapidă decât acum.

Deci ce mai aștepți? Fii social și câștigă acum!


  • -

Imagini de la Coursera Challenge Week

Săptămâna trecută Learning Ecosystem a adus pentru prima dată în Romania un eveniment made in Coursera. Astfel cel mai mare provider de formare și cursuri online din SUA, cu peste 15 milioane de cursanți din toată lumea a fost alături de ecosistemele de învățare dezvoltate de Learning Ecosystem atracția evenimentului.

Acum avem posibilitatea de a vă arăta câteva din momentele de la acest eveniment. Mulțumim tuturor celor care s-au alăturat evenimentului și vă așteptăm la evenimentele următoare.

 


Cautare

Calendar poster

July 2017
M T W T F S S
« May    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

Arhiva blog

Noi cream mediul care te formeaza !