“Ce pierdem cand scrierea de mana se estompeaza?”
Traducere de Cristina Elena Negut dupa un articol de Michael Mabry
Beneficiile scrierii de mana
Scrierea de mana mai conteaza?
Nu foarte mult, conform spuselor mai multor educatori. Standardele de baza comune, care au fost adoptate in cele mai multe state americane, fac apel la predarea caligrafiei numai în grădinita si clasa intai. La noi in Romania caligrafie se face doar in clasa I. Dupa aceea, accentul se schimba rapid pe competenta de lucru pe tastatură…la americani, caci la noi abia in liceu devine cu adevarat de luat in considerare aceasta competenta.
Doar, psihologii și neurologii spun ca este mult prea devreme pentru a declara scrierea de mana o relicva a trecutului. Noi dovezi sugereaza ca legaturile dintre scrisul de mana si dezvoltarea educationala mai larga sunt mai profunde si merita luate in considerare serios.
Copiii nu doar ca citesc mai repede atunci cand invata sa scrie de mana, ci, de asemenea, ei sunt capabili sa genereze idei si sa retina informaitii mai bine, spun studiile.
Cu alte cuvinte, nu este doar vorba despre ceea ce am scrie, ci mai ales este despre cum scriem.
“Cand scriem, un circuit neuronal unic este activat in mod automat”, a declarat Stanislas Dehaene, un psiholog de la Collège de France din Paris. “Exista o recunoastere de baza a gestului in cuvantul scris, un fel de recunoastere prin simulare mentala direct in creier. “Si se pare ca acest circuit contribuie intr-un mod unic, nu ne-am dat inca seama cum, dar ceea ce este cert este ca invatarea se face mai usor.”
Un studiu din 2012 condus de Karin James, un psiholog de la Universitatea din Indiana, este un sprijin din acest punct de vedere. Copiiilor care nu au invatat inca sa citeasca si sa scrie le-au fost prezentate o litera sau o forma de pe un cartonas si le-a fost cerut sa-l reproduca intr-unul din cele trei moduri:
– unind punctele unei imagini cu un contur punctat,
– desenand pe o coala alba de hartie
– sau identificand-o pe tastatura unui calculator.
Copiilor li s-a facut apoi un RMN functional si li s-a aratat imaginea din nou.
Astfel, cercetatorii au descoperit ca procesul de invatare a contat foarte mult. Cand copiii au desenat cu mana libera pe foaia alba, ei au prezentat o activitate crescută in trei zone ale creierului, care sunt activate la adulti, atunci cand ar citi si ar scrie: girusul fusiform stâng, girus inferior frontal si cortexul parietal posterior.
Prin contrast, copiii care au tastat sau depistat litera sau forma nu au aratat nici un astfel de efect. Activarea a fost semnificativ mai slabă.
Scrierea de mana fiind abandonata in scolile publice si fiind astfel foarte rau pentru mintile tinere…iata la ce s-au gandit firmele si organizatiile creative:
Google a lansat un calculator hands-free pentru salile de operatie. Supravietuitorii de cancer de san isi pot exprima bucuria vietii lucrand la un tatuaj artistic.
De asemenea, e important de retinut ca variabilitatea poate constitui ea insasi un instrument de invatare. Mai precis, Dr James, declara ca un proces interesant il poate constitui pentru un copil, chiar scrierea unei scrisori de mana intr-un mod mai dezordonat si apoi oferirea spre citire altui copil. Citirea acestei scrisori a colegului poate constitui in sine un proces de invatare. Creierul nostru este obligat sa inteleaga sa zicem un “v” scris intr-o maniera diferita…el fiind tot un “v”…insa. Poate fi mai util pentur creier stabilirea faptului ca o eventuala reprezentare diferita este mai importanta decat sa vada in mod repetat acelasi rezultat.
Karin James, un psiholog de la Universitatea din Indiana, a folosit un RMN functional pentru a vedea modul in care scrierea de mana se regaseste in activitatea creierului copiilor si a adus astfel pentru prtima oara dovada stiintifica a modului in care acesta se modifica. – A. J. Mast pentru The New York Times.
Intr-un alt studiu, Dr. James a comparat copiii care scriu fizic scrisori cu cei care se uită doar cum altii scriu. Observațiile sale sugerează că efortul real pe care il angajeaza celula nervoasa din creier este oferit doar de beneficiile de învățare ale scrierii de mână.
Efectul merge insa si mai departe de recunoașterea literelor. Intr-un studiu care a inclus copiii din clasele primare I-IV, Virginia Berninger, un psiholog de la Universitatea din Washington, a demonstrat ca imprimarea, scrierea cursiva și tastarea pe o tastatură sunt toate asociate cu tipare mentale distincte si separate – si fiecare rezultat se regaseste intr-o produs final distinct.
Cand copiii scriu un text de mana, ei nu numai ca au produs in mod evident mai multe cuvinte, mai repede decat au făcut-o pe o tastatura, dar si-au exprimat si mai multe idei.
De asemenea, imagistica creierului, la mai vechii subiecți a aratat o legatura evidenta dintre scrierea de mana si generarea de idei. Atunci cand acesti copii au fost rugati sa vina cu idei pentru o compozitie, cei cu o mai buna scriere de mana au prezentat o mai mare activare neuronala in zonele asociate cu memoria de lucru – si a crescut vizibil zona de activare generala in retelele de citire si scriere.
Se pare că poate exista chiar și o diferență între imprimare și scris – o distincție de importanță deosebită, deoarece predarea cursiva dispare în curriculum-ul după curriculum. In disgrafie, o afectiune in care capacitatea de a scrie este afectata, uneori, dupa traumatisme cerebrale, deficitul poate lua o forma curioasă: La unii oameni, scrierea de mana ramanand relativ nealterata, în timp ce la altii, cea de imprimare este alterata.
Pe esantioane cu scriere de mana ale copiilor mici, Dr. Karin James a constatat ca, atunci cand copiii au facut o scrisoare cu mana libera, au prezentat activitate crescută in trei zone semnificative ale creierului, care nu s-au întâmplat când au trasat sau tastat litera.
În alexie, sau capacitatea de citire afectata, unele persoane care sunt în imposibilitatea de a procesa imprimare poate citi în continuare cursiv, și vice-versa – sugerand ca cele două moduri de scriere au activate retelele de creier separate
Dr. Berninger merge atât de departe încât să sugereze chiar că: scrierea de mana poate antrena capacitatea de auto-control într-un mod in care alte moduri de scriere nu o pot face, iar unii cercetători susțin că ar putea fi chiar o cale pentru tratarea dislexiei.
Beneficiile scrierii de mana se extind dincolo de copilarie.
Pentru adulti, culegerea textelor pe calculator poate fi o alternativa mai rapida si eficientă la scriere de mana, dar aceasta eficienta ar putea diminua capacitatea noastră de a procesa informatii noi. Nu numai ca memoram mai bine informatiile, atunci cand le scriem, dar capacitatea noastra de invatare in general, cunoaste beneficii.
Doi psihologi, Pam A. Mueller din Princeton si Daniel M. Oppenheimer de la Universitatea din California, Los Angeles, au raportat că, în ambele setări: de laborator si lumea reală, elevii invata mai bine atunci cand isi iau notite de mana, comparativ cu momentele in care isi iau notite pe tastatura.
Noile cercetari sugereaza ca scrierea de mana permite studentului sa proceseze continutul unui curs, precum si recadrarea informatiei acestuia – un proces de reflectie si de manipulare, care poate duce la o mai buna intelegere si codificarea a informatiei memorate.
Nu toti experti sunt convinsi de beneficiile pe termen lung ale scrisului de mana.
Cu toate acestea, un astfel de sceptic, psihologul Yale Paul Bloom, spune ca noua cercetare este, cel puțin, provocatoare: “Cu scrierea de mana, actul concret de a pune pe hartie fizic, o informatie te forteaza sa te concentrezi pe ceea ce este important”, a spus el…si de asemenea “Poate te ajută să gandesti mai bine.”
