• office@learning-ecosystem.org
  • (0723) 692 950

Tag Archives: invatare

  • 0

Ecosistem de invatare #1

Tags : 

Trecerea insidioasa a procesului de invatare din clasa de studiu catre portalurile web si aplicatiile mobile, schimba educatia si mai ales, formarea adultilor si tinerilor lucratori.

Cresterea accesului la internet si in ultimii ani, la instrumente mobile de tip smartphone si tablete a permis personalizarea procesului de invatare intr-un mod ce nu a mai putut fi intalnit pana acum in cursurile clasice. De asemenea, “social-media”(platformele de comunicare sociala) si intreaga cohorta de aplicatii ce o insoteste, a mutat socializarea participantilor din pauzele de cafea catre plaforme si aplicatii on-line specializate pe grupuri regionale, tematici de invatare si preocupari comune. Deoarece din ce in ce mai des se vorbeste despre diferite forme de invatare folosind internetul, m-am gandit ca este util sa aduc unele lamuriri legate de tipurile de invatare si avantajele fiecarui tip.

O prima abordare foloseste, ca si canal de invatare, exclusiv internetul si aplicatiile mobile specializate, in general tehnologie informationala construita in scop de invatare. Avand in vedere ca, este foarte putin, spre deloc adaptata nevoilor specifice participantului si poate fi oferita simultan catre zeci de mii de participanti, costurile per participant sunt foarte reduse. Aceste tip de abordare se gaseste cel mai adesea sub denumirea de e-learning.

Cea de a doua abordare necesita o interactiune cu participantul mult mai mare si de aceea, foloseste doua tipuri de canale de comunicare: pe de o parte tehnologia informationala specializata (aplicatii mobile si web specializate), iar pe de alta parte. interactiunea directa intre participanti si dintre participanti si formatori. In mod evident, cea de a doua abordare este mult mai complexa si prin urmare, implica si costuri mai ridicate. Ea se gaseseste sub denumirea de on-line interactive learning.

Diferenta majora dintre cele doua abordari este ca, la prima abordare se porneste de la un continut ce s-a stabilit ca ar trebui cunoscut, catre participantul care doreste sa il cunoasca; in timp ce la cea de a doua abordare, se porneste de la nevoia participantului de a invata, catre continutul necesar a fi livrat.

Prima abordare include diferite forme de transfer al constinutului: carti, articole, fotografii, inregistrari audio si video, toate accesibile on line pe platforme web sau mobile (pentru smartphone sau tablete). Exemple de astfel de platforme sunt Khan Academy (pentru invatarea de probleme de matematica, fizica, chimie), Busuu (pentru invatarea limbilor straine), Coursera si EdX (pentru cursuri singulare pe o tema de nisa sau generala, ale unor facultati prestigioase din lume).

Incepand din 2007 si, cu precadere dupa 2010, folosirea platformelor de invatare pe internet, cunoscuta ca e-learning, a parut sa fie Sfantul Graal, datorita posibilitatii de a pune un continut virtual infinit de informatie la dispozitia unui numar virtual infinit de participanti, in acelasi timp si la costuri mai mult decat accesibile. Experienta adunata in cei cativa ani scursi de la lansarea in masa a acestor tipuri de formari, a scos insa in evidenta un neajuns major cu care s-au confruntat toti cei ce au sperat sa mute intreaga formare pe internet. S-a dovedit ca intreruperea relatiei directe si constante cu formatorul pe de o parte, si cea directa cu alti paticipanti la procesul de invatare nu este benefica. S-a observat mai intai, dificultatea de a invata, prin acest tip de formare, abilitati ce necesitau experiente practice, traite si procesate pe ciclul invatarii experientiale (Ciclul lui Kolb). Participantii nu aveau posibilitatea de a-si antrena aceste abilitati in mod structurat sau obtinand feedback personalizat. In ceea ce priveste dezvoltarea de atitudini si comportamente specifice si dezirabile, s-a dovedit ca aceasta este imposibila in lipsa interactiunii umane. Prin urmare, e-learning s-a dovedit eficienta doar in procesul de a transmite cunostinte catre participanti. Lipsa unei interactiuni umane, in acest proces, a afectat si motivarea participantilor de a invata.

Pentru a elimina aceste neajunsuri, a aparut ca solutie, formarea interactiva folosind tehnologiile moderne. Acestea cuprind, pe langa toate elementele componente ale e-learning-ului si capacitatile de comunicare necesare unei interactiuni intre profesori si participanti: e-mail, mesagerie instanta, forumuri, social-media, audio si video conferinte, MOOC (massive open online courses), auto evaluari si testari.

Pasul logic ce a urmat a fost combinarea solutiilor de formare in clasa cu solutiile interactive bazate pe noile tehnologii. Este ceea ce azi numim blanded learning. Acest lucru presupune alternarea momentelor de formare on-line cu cele realizate fizic, in sala de clasa si a lucrului individual cu cel in grup. Astfel, au fost, pe de o parte, eliminate neajunsurile invatarii exclusiv on-line, si, pe de alta parte, a oferit trainerilor posibilitatea de a se concentra mai putin pe prezentari si lecturette si a creste concentrarea pe aspecte mult mai valoroase cum ar fi experientele structurate de invatare, feed-back-ul, consultanta, coachingul si construirea spiritului de dezvoltare personala necesar unei invatari profunde.

Astfel, in timp ce interactiunea participantilor si profesorilor creste in calitate, disponibilitatea materialului de invatare creste enorm, permitand fiecarui participant sa il acceseze in propriul stil de invatare si in conformitate cu tipul si flexibilitatea de care are nevoie. Acum profesorii si paticipantii isi pot impartasi invatarile, experientele, trairile, lectiile si ideile la orice ora a zilei, in orice program de lucru si din orice locatie, construind in fapt, un flux de interactiuni permanente care tin in alerta participantul si forteaza nu numai invatarea de concepte, dar mai ales aplicarea in lumea reala, ceea ce duce la abilitati si mai ales, atitudini si comportamente noi, dezirabile in mediul loc specific de viata. In acelasi timp, participantii nu mai sunt nevoiti sa astepte pentru a-si putea pune intrebarile si pentru a primi solutii, pana la un nou curs, ci o pot face imediat ce se confrunta cu ele si pot primi raspuns sub forma de feedback sau coach individualizat in timp util.

Accesul in masa al participantilor la continutul de invatare a permis ca in 2012 sa apara conceptul de fliped learning. Acest concept propune participantilor sa acceseze continutul teoretic prin intermediul platformelor web si mobile, eliminand din momentele de intalnire fizica, in sala de clasa, prezentarile si lecturette-le facute de formatori in favoarea folosirii acestui timp de intalnire calitativa – fata in fata – pentru experiente structurate de invatare, feed-back si consultanta, adaugand maximum de plus valoare interactiunii directe umane.

Learning Ecosystem dezvolta in Romania ecosisteme de invatare adaptate si specifice liderilor si echipelor lor, folosind combinat blanded & fliped learning. Descopera-le aici!

 

Comparatie forme de invatare

Learning Ecosystem dezvolta in Romania ecosisteme de invatare adaptate si specifice liderilor si echipelor lor, folosind combinat blanded & flip learning. Descopera-le aici!


  • 0

Table, sah si stafeta

Tags : 

Adesea, in cariera mea am fost intrebat care este diferenta intre training si cursurile universitare, dar intre consultanta si coaching.

Va marturisesc ca o buna bucata de vreme eu insumi am cautat raspunsurile care sa ma multumeasca. Daca diferenta intre training si cursurile universitate am dibuit-o repede (si cu ajutorul Danei Nicolescu si Florian Coleci ce mi-au fost primii formatori in andragogie), in cazul coaching vesrus consultanta lucrurile nu mi-au fost chiar atat de clare de la inceput.

Desigur, primul reflex a fost acela de a ma duce imediat la Dictionarul Explicativ al limbii romane:
Training – antrenament sau imbracaminte sportiva alcatuita din bluza de flanela si pantalon de tricot.” Cum trainingul, ca articol de imbracaminte, iese din cadrul discutiei noastre, raman la definirea lui ca antrenament. Dar, nici acest demers nu este suficient, caci intru in concurenta flagranta cu termenul de coaching. In plus, trainingul, ca rezultat pare a-si propune obiective clare si specifice de invatare, deci pare mai mult decat un antrenament, pare “meciul” in sine.

Nu pot sa nu observ ca am alunecat insidios din lumea educatiei in lumea sportului, dar poate ca tocmai aici imi e salvarea. De aceea, am sa incerc o comparatie a celor trei notiuni (training, consultanta si coaching) cu notiuni sportive, pe cat posibil mai familiare romanului.

Asadar, ce sport ar semana cel mai mult cu trainingul, in intelegerea sa andragogica? Din respect pentru meseria mea si colegii mei am cautat un sport nobil, demn de o cauza impresionanta. Ceva de genul echitatiei, sau poate al scrimei sau de ce nu maratonul. Dar, comparatiile acestea nu m-au multumit. Simteam ca ceva nu se potriveste, sau mai degraba este fortat.

Cu totul intamplator, un interviu al marelui coregraf roman Gigi Caciuleanu m-a ajutat sa gasesc comparatia ce mi s-a parut cea mai potrivita: trainingul este asemenea unei partide de table.

Pentru ca in training totul respecta reguli la fel ca in jocul de table, totul este pregatit minutios, miscare cu miscare, astfel incat sa duca la rezultatul dorit, trainerul are propria-i strategie, la fel ca jucatorul de table. Pana aici, insa, comparatia poate fi facuta si cu jocul de sah. Totul gandit, calculat, previzibil… si apoi hazardul loveste. Zarurile se rostogolesc pe tabla si spun un numar, doua cifre care schimba totul: strategia, miscarile calculate si pregatite atat de minutios. Acelasi zar, poate fi o data salvator, pe cat de inutil poate fi in alta situatie. Sase-sase poate fi “poarta in casa” cum poate fi total inutil daca nu poti sa scoti nimic. Si de aceea, cred eu, trainingul seamana cu jocul de table. Pentru ca, nu poti juca fara sa cunosti regulile (metode, tehnici, instrumente de formare, fiecare cu regulile ei), nu poti juca fara o atenta pregatire (design, flipcharti si slide-uri, suporturi de curs, fise de lucru, etc), dar totul poate fi pus intr-o lumina sau alta in functie de contributia fiecarui participant. Un trainer cu 12 participanti la curs, arunca in fiecare experienta structurata de invatare 12 zaruri. Nu stie ce numere vor arata zarurile. In functie tocmai de aceste numere, va conduce cursul mai departe, impreuna cu participantii catre invatarea, exersarea si constientizarea pe care si le-a propus. In training explorezi intotdeauna necunoscutul, iar trainerul o face tot asa cum jucatorul de table isi asuma hazardul zarurilor.

Acum, lucrurile devin mai simple si in cazul consultantei. Ea este, in opinia mea, jocul de sah. In consultanta, respecti regulile, iti pregatesti instrumentele, iti faci strategia si castigi. Spre deosebire de training, unde fiecare intrebare poate deschide posibilitati nebanuite, in consultanta, miscarea adversarului este previzibila, cunoscuta, iar masurile de contracarare de cele mai multe ori sunt ele insele parte din strategie. In consultanta cuceresti, definitivezi, castigi.

Si acum coachingul. Etimologic termenul vine din engleza, unde coach inseamna antrenor. Deci, revenim la termenul de antrenament. Stiu ca majoritatea sunt de acord cu acest termen. In intelegerea mea insa, nu este doar un antrenament. Caci ar insemna sa fie vorba doar de un exercitiu de simulare, facut in vederea performarii ulterioare in realitate. Ori, eu cred ca, a face coaching inseamna sa “antrenezi” in timpul meciului, direct in teren. De aceea, cred ca este mai degraba o cursa de stafeta, in care ambii alergatori (atat antrenorul, cat si antrenatul) alearga in tandem, primul reducand incet viteza si intinzand stafeta, in timp ce al doilea accelarand si incercand sa prinda stafeta pentru a tasni singur, pe propriile picioare catre final. Cel din spate regleaza ritmul si stabileste momentul decisiv al predarii, in timp ce, cel din fata, antrenatul, asteapta semnalul pentru a da totul pentru victorie.


  • 0

Gamification sau noul stil de invatare

Tags : 

Pornesc azi comentariile mele de la un articol ce mi-a suscitat interesul: How to Accelerate Learning

Inceputul articolului vorbeste despre nevoia de “gamification” pentru a creste procesul de invatare. Pe cale de consecinta, in final de articol vin si cu solutia folosirii x-Box, sau a altor asemenea dispozitive, pentru a aduce jocul in invatarea copiilor si adultilor. Perfect adevarat articolul, dar urmareste destul de superficial procesul din spatele modului in care putem accelera invatarea. Ar putea parea ca simpla trecere de la tabla si creta catre flipchart, sau ecrane tactile si dispozitive kinetik ar aduce o accelerare a invatarii si o eliminare definitiva a riscului pierderii interesului invatacelului.

Nimic mai fals, in opinia mea. Trecerea aceasta de la tabla si creta la iPhone sau iPad, nu este decat un pas pedagogic similar, daca vreti, cu trecerea de la cancelariile domnesti sau manastirile iezuite (in care se invata scrisul si cititul), la scolile publice din perioada trecerii la societatea industrializata. Este o schimbare de mijloace si obiective, dar nu de metoda. Intre Creanga, cel care prindea muste cu ceaslovul, eu care refuzam sa invat matematica in scoala, si fata mea care deja rasfoieste Istoria Romaniei sau Corpul uman pe iPod, este un numitor comun: toti trei eram plictisiti de proces.

Pentru ca ceva sa se schimbe a fost nevoie de Smarandita, fata popii (in cazul lui Creanga), de un profesor de liceu care a stiut sa ma provoace (cam tarziu pentru mine) si de a aduna si spune zeci de povesti istorice si comentarii in dimineati de sambata, la micul dejun (in cazul fiica-mi). Diferenta a facut-o nu mijlocul, nu obiectivul, ci METODA. Si nici nu e o descoperire prea noua. Au facut-o anglosaxonii prin anii 60-70 (secolul trecut) si au denumit-o invatare andragogica.

De aceea, in opinia mea, fie ca plecati pe dealurile patriei, sunteti la flipchart sau scrieti aplicatii si construiti device-uri pentru ele, cand vreti sa accelerati invatarea folositi metoda andragogica: oferiti o experienta relevanta si care sa produca trairi (emotii, poate chiar sentimente) + procesati-o (extrageti lectia pe care experienta a pregatit-o pentru voi).

Learning Ecosystem, un boutique cu experiente de invatare, ai ocazia sa traiesti experiente structurate adunate in ecosisteme de invatare ce iti permit accelerarea invatarii specifice pe care o doresti. Daca ti-am starnit interesul stii ce ai de facut.

Succes!


  • 0

Learning Fitness

Tags : 

Ceea ce propunem noi sub conceptul de LEARNING FITNESS este un set de măsuri ce pregătesc organismul pentru învățare și amplifică eficiența acesteia. Learning fitness are trei componente: body fitness, brain food și brain fitness. Fie că suntem copii sau adulți, învățăm permanent, ne adaptăm la mediul în continuă schimbare, la noi tehnologii, la noi informații, atât acasă, cât și la locul de muncă. Pentru a fi eficienți într-un proces care ne influențează atât de mult obținerea rezultatelor dorite și care – în același timp este și atât de solicitant – merită să fim pregătiți. Procesul de învățare este unul complex, ce implică diferite organe: în primul rând, sistemul nervos central, dar și inima, plamânii, ficatul și muschii joacă roluri importante. A pregăti un proces de învățare eficient înseamnă a ne pregăti întreg corpul. Iată câteva informații ce vă pot ajuta:

Brain Fitness

Dacă putem privi creierul nostru precum un mușchi, atunci este mai usor de înțeles cum funcționează brain fitness. Așa cum prin body fitness putem antrena mușchii astfel încât să se dezvolte, putem prin exerciții specifice practicate constant să antrenăm creierul. Oamenii de știință considerau până nu de mult că abilitățile mentale dobândite în copilărie constituiau tot bagajul de care dispunem pe tot parcursul vieții. Însă, în ultimele decade, neuroștiința a demonstrat că și la adulți creierul se modifică constant (proces numit neuroplastie) prin creșterea de noi neuroni și prin stabilirea de noi legături neuronale. Brain fitness-ul constă în exerciții ce folosesc acest proces natural al neuroplastiei, pentru a susține dezvoltarea unor abilități mentale specifice. Numai că în locul învățării unor abilități specifice cu aplicabilitate doar în anumite arii specifice, brain fitness țintește procese cognitive centrale care susțin anumite tipuri de performanță în diferite arii ale vieții noastre zilnice. Aceste procese includ atenția, luarea deciziilor, memoria, viteza de procesare a informației, flexibilitatea cognitivă, toate activități decisive în viața reală.

Body Fitness

Exercițiul fizic este esențial pentru procesul de învățare. De aceea, recomandăm exerciții fizice, în reprize de minim 20 minute, măcar o dată pe zi. Cel mai simplu exercițiu fizic este mersul pe jos (20 minute), o alergare ușoară sau alternarea între cele două. Mersul pe bicicletă este, de asemenea, foarte potrivit. Pe cât puteți, alegeți aceste activități în aer liber în favoarea celor similare, dar în sălile de fitness. Dacă alegeți totuși o sală de fitness, asigurați-vă că este bine aerisită și are lumină naturală.

Brain food

Ce mâncăm, cum mâncăm și când mâncăm, influențează dramatic procesul de învățare. Motivele pentru care se întamplă acest lucru sunt:

  • sistemul nervos central are nevoie, pentru a procesa informația, a o codifica și memora, de o serie de procese electro-chimice ce au loc la nivelul terminațiilor nervoase (axon – dendrită) și de o serie de procese bio-chimice (endocrine) la nivelul mai multor glande (amigdala, sistemul limbic etc.). Toate elementele necesare procesului electric (Na, K, Mg etc.) și chimic (anumite proteine, vitaminele B6, B12, beta caroten, acid folic etc.) sunt luate din alimentație. Cu alte cuvinte, ceea ce mâncăm conține elemente care pot susține procesul de învățare sau, dimpotrivă elemente care îl inhibă.
  • o dată pornit procesul de alimentație, o mare cantitate de sânge pleacă spre anumiți mușchi, ficat, pancreas, inimă, care încep procese fiziologice specifice de susținere a extragerii elementelor nutritive, iar sistemul nervos central (creierul în special) este văduvit pentru o perioadă de timp de afluxul de sânge necesar (și implicit de oxigen și de elementele menționate mai sus) procesării informației și răcirii creierului, din timpul activităților intelectuale susținute.

Iată de ce este recomandat sa mâncăm des (pentru a avea rezerve de elemente nutritive permanent în organism), dar nu în cantități mari (pentru a evita procese ample de “decuplare” a cortextului de la activitățile intelectuale). De asemenea, este recomandat sa se evite – pe cat posibil – mancatul inainte de a ne apuca de invatat. Daca nu poate fi evitat acest lucru, sunt de preferat gustari sanatoase bogate in fructe si seminte. Plimbari scurte in aer liber sau exercitii de brain fitness sunt de asemenea, bine de intercalat intre o masa copioasa si procesul de invatare.

Principalele elemente de care are nevoie creierul nostru in procesul de invatare sunt:

  • acidul folic, vitaminele B6 si B12 – sunt materia prima pentru neurotransmitatori (ajuta transmiterea, procesarea si stocarea informatiei) si in acelasi timp influenteaza starea de somn/veghe, foamea si starea generala (cheful).
  • acidul gras omega-3 – sunt materia prima pentru formarea si repararea celulelor, inclusiv celula nervoasa.
  • carbohidratii – sunt necesari pentru a produce energia necesara.
  • vitaminele A, C, E, beta-carotenul – sunt necesare pentru evitarea distrugerii radicalilor liberi.

Avand in vedere aceste lucruri ce alimente se recomanda sa mancam?

  • pestele si uleiul de peste – somon, ton, macorou
  • cereale de tot felul
  • seminte, nuci , alune
  • oua
  • fructele in special banane, mere padurete, afine, portocale, lamai
  • legume in special brocoli, morcov, fasole, linte
  • carne de pasare, crescuta in conditii normale, ideal de tara
  • ciocolata (de preferat ciocolata neagra)
  • vin rosu (in cantitati mici)

Este important sa putem identifica si alimentele care nu ne ajuta deloc in procesul de invatare:

  • orice aliment consumat in cantitati mari, solicita organismul pentru digestie, afecteaza starea psihica, se pierde din tonusul cognitiv
  • alcoolul, in special spirtoasele, distrug celula nervoasa, solicita cantitati mari de apa pentru eliminarea din organism si ca atare, pot induce deshidratare
  • colorantii alimentari, indulcitorii, orice chimicale solicita organismul pentru digestie, provoaca pierderea concentrarii
  • painea alba, produsele din faina, produsele dulci (cu zaharoza, atentie fructele contin fructoza care nu este atat de nociva), sucurile dulci, produc cresterea zaharurilor in sange, hipoglicemie, solicita ficatul pentru producerea de cantitati mari de insulina, “parcand” creierul pentru o vreme. Produc reactii comportamentale specifice: irascibilitate, somnolenta, lipsa de concentrare
  • grasimile hidrogenate (mancarea grasa, uleiurile) necesita multa energie pentru a fi digerate si prin depunerea de colesterol pe vasele de sange, duc treptat la o proasta irigare / oxigenare a creierului
  • nicotina prin constrictia capilarelor la nivelul creierului, conduce la reducerea fluxului de sange si implicit al elementelor nutritive si oxigenului, producand oboseala, pierdera memoriei de scuta durata.

Mentine hidratarea

Corpul nostru este format in proportie de 63% din apa. Avem nevoie de suficienta apa de-a lungul fiecarei zile, pentru a ne mentine nivelul de energie si concentrare, asa ca a ne mentine hidratati este important.

Atentie! hidratarea cea mai eficienta se produce prin consumarea de apa si nu produse care contin si apa. Sucurile nenaturale sau partial naturale, pe langa apa contin chimicale nocive. Alcoolul contine cantitati mult mai mici de apa decat cantitatea de apa necesara pentru a putea fi digerat, de aceea nu numai ca nu hidrateaza deloc organismul, ci practic provoaca deshidratare. Desi cofeina si teina ajuta la concentrare, cantitatile mari pot produce procese contrare. De aceea, preferati ceaiurile verzi sau de fructe.


Cautare

Calendar poster

December 2018
M T W T F S S
« Mar    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

Arhiva blog

Noi cream mediul care te formeaza !