InfObezitate… sau Cum să iei notițe fără să-ți iei câmpii

Sunt fascinată de această La Semaine du Développement 2021, organizată de un polonez și un francez, campioni mondiali la Citit Rapid și MindMapping. Este abia a treia zi și continui să fiu facinată de câte pot învăța într-o oră, atunci când am în față un om pasionat, bine organizat și care știe cum să-mi ofere informația folosind la maximum, atât canalul pe care îl are la dispoziție, cât și personalitatea și experiența lui. Am interacționat, grație lor, cu oameni modești care oferă resurse pe care le găsesc colosale pentru a putea obține noi înșine rezultate și bucurie deopotrivă, în cotidianul nostru.

Am ales să împărtășesc aici câteva dintre aceste cunoștințe, provocându-vă să le transformați voi înșivă în abilități, în competențe folositoare vouă, în viața de zi cu zi. Căci, da, ader la credința Johannei Andria: „Ce valoare are o informație, dacă nu-mi schimbă viața într-o manieră pozitivă?”

Azi, am ales să vorbesc în jurul unui verb atât de necesar azi, nouă tutuor: A ȘTI.
Așadar, urmându-i practic sfatul de a transforma cunoștințele în ceva util, prin acțiuni concrete, iată-mă aici cu acest articol, precum și cu o lecție pe care am construit-o în ecosistemul nostru „LEarn – Învață să înveți și…începi să câștigi” cu Learning Ecosystem.

În ceea ce urmează vă împărtășesc:

  1. Șase obiceiuri ce merită luate în considerare
  2. O schemă de luat notițe inteligent – intitulată LIGHT(E)

pentru a ne simplifica viața în oceanul acesta de informații și a produce rezultate valoroase pentru noi și ceilalți, deopotrivă.
Am să încep prin a vă întreba deschis dacă sunteți alături de mine cu răspunsul da, la întrebările de mai jos:

• Și pentru voi în lume există prea multă informație din care ar trebui să iei cele mai bune decizii?
• Și pentru voi cursurile sunt prea dense și de ele depinde cariera ta viitoare?
• Și pentru tine la locul de muncă sunt prea multe documente de procesat, prea multe mailuri de citit?
• Și tu ai multe cărți de parcurs pentru a învăța ceva necesar în viața ta?
• Și tu ai liste lungi de materiale de ascultat, de vizionat, pe care sincer le-ai așezat acolo pentru că, măcar pentru o clipă ți-ai dorit onest să le parcurgi?

Aceste întrebări descriu o realitate, care am aflat acum că, poartă deja un nume atât de elocvent: INFOBEZITATE. Pare că este deja o boală a omului contemporan copleșit de suprabundența de informații și canale. În paranteză, fie spus, îmi dau seamaă că Sf Efrem Sirul ne pune în atenție de mult să ne ferim de „duhul grăirii în deșert”, tot el oferindu-ne chiar și soluții în scurta s-a rugăciune. Dar, așa e natura noastră umană: curioasă și dornică de stăpânire a mediului său, consumatoare, dar și creatoare.
Dificultatea cu informația în vremea noastră este că este multă, peste tot, sub toate simțurile noastre.
Aceste caracteristici ne pot face și mai dornici să cunoaștem câteva principii pe care să le transformăm în obiceiuri și viața noastră își va recăpăta suplețea.

Obiceiul 1 – Privilegiază calitatea înaintea cantității.

Să ne alegem sursele cu adevărat hrănitoare pentru noi.

Așadar, ce să facem concret: Să alegem cărțile, podcasturile, video-urile, filmele, oamenii de la care vrem să primim informații. Alegem tipurile de informații pe care le vrem cu adevărat în viața noastră. Nu mai lăsăm orice, oricând să ne inunde! Selectăm atent și din timp în timp facem curat prin sertare, foldere și aruncăm ce n-am apucat să parcurgem. Decidem ce căi noi vrem să explorăm. Vă imaginați cum ar fi din timp în timp să nu deschidem unele canale: săptămâna fără TV, săptămâna fără Netflix, săptămâna fără YouTube?

Obiceiul 2 – Notițe

Să notăm cumva ce auzim, vedem, vrem să învățăm.

Ce să facem concret: Să folosim mai mult vizualul. Nervul optic este direct conectat la creier, el aduce cu 25% mai multe informații comparativ cu nervul auditiv.
Curba uitării ne asigură că doar 20% din informațiile pe care le primim spre a fi învățate, în 24 de ore sunt păstrate în memoria noastră, iar în 30 de zile 90% este deja uitat. Nenumărate studii demonstrează că cei ce iau noțițe reușesc să rețină mult mai mult. Procentele variază, deoarece și felul de a lua notițe ajută la creșterea acestor procente.
Tips: Știai că: să „mâzgălim” chiar pe colțuri de foaie, să desenăm în relație cu un concept, o informație, așa cum simțim noi – chiar și cei mai puțin talentați la desen – ne crește cu 29% capacitatea de a memora?

Obiceiul 3 – Clarifică-ți intenția și obiectivul

Ce informații mi-ar fi utile? Ce vreau să iau de aici? Cum vreau să transform ce primesc?

Deci, concret ce să facem?
Să ne punem aceste întrebări și să facem alegeri. Să decidem înainte de a porni să consumăm o sursă de informații ce anume urmărim noi.
De pildă, ascult un podcast la volan despre plasticitatea creierului uman. Care ar fi 3 idei pe care le pot păstra pentru a le transmite ucenicilor mei din ecosystem?
Citesc o carte despre Horă a domnului Leșe. Vreau să rețin toate detaliile despre anatomia glasului? Nu. Vreau să trăiesc o stare care să mă inspire în munca mea, după ce mă scufund în felul unic de a pune în cuvinte simple, profunde, clare aceste descrieri academice.


O cerere inteligentă: Să le spui studenților doar „Luați-vă notițe!” e derutant. Să le faci o cerere clară: „Am să vă predau azi Celula. Luați-vă notițe în care să se regăsească structura ei și procesele de bază ce au loc în celulă.” are mai mari șanse să producă un rezultat valoros, nu credeți?

Obiceiul 4 – Fii activ în fața informației

Scriem de mână.

Mai exact, concret:
Să învățăm să scriem de mână frumos, schematic, elocvent, inteligent, relevant, să extragem esențialul și să-l punem în forme creative care să ne facă plăcere și să ne fie complete și utile.
Deja demonstrate ne sunt avantajele scrisului de mână:
• ne face creierul să fie activ,
• ne ajută concentrarea pe acest proces de recepție-păstrare al informației,
• ne determină imediat să devenim mai angajați în ceea ce cunoaștem
• ne creștem capacitatea de înțelegere când reformulăm, schematizăm, desenăm


Metaforă: Pentru învățare…a lua notițe este ca și a mesteca o mâncare înainte de a o înghiți, pentru procesul de digestie. Ajută muuuuult și pe termen scurt și lung. Acum nu te simți balonat, iar în timp nu faci gastrită!

Obiceiul 5 – Reformulează cu cuvintele tale

Caută, găsește și scrie cuvinte cheie.

Habar n-aveam că noi oamenii obișnuiți vorbim undeva între 150-180 de cuvinte pe minut, iar de notat tot noi, obișnuiții putem nota între 20-40 de cuvinte. Concluzia: să scrii tot ce auzi, vezi, asculți devine Misiune Imposibilă!

Ce să facem concret:

  1. Găsim cuvintele cheie din conținut.
  2. Facem legături
  3. Reformulăm

Să ne reamintim că al nostru creier nu învață, nu gândește linear, ci folosește hărți mentale. Să ne reamintim că ochiul nostru nu este făcut pentru a citi imagini statice cu ușurință? Atunci devine mai ușor să înțeleg de ce merită să așez în pagină un cuvânt scris mai mare, îngroșat cu o culoare, și poate în jurul lui să pun celelalte informații corelate cu el.
Exercițiu practic:
Vă propun ca în următoarele 3 minute să alegeți 3 cuvinte cheie din cele ce ați citit până acum și apoi să exprimați în câte un rând pentru fiecare o idee pe care ați reținut-o legat de acest cuvânt cheie.

Obiceiul 6 – Consolidează informația

Folosește-o inteligent și generos!

Ce să facem concret:
1.Acționăm inteligent asupra informației
Acum dacă e să mă gândesc la cum lucrăm noi la Learning, chiar mă bucur, căci pentru fiecare curs noi invităm participanții la luarea notițelor, ba chiar pregătim suporturi de curs din ce în ce mai intelegente care să-i ajute să rețină cât mai mult. În traininguri, folosim cât mai multe canale: vizual, auditiv, kinestezic frecvent, iar uneori chiar gustativ și miros în strânsă legătură cu subiectele de curs și pentru a facilita învățarea.


2.O folosim respectând curba uitării
În ecosistemele noastre toate, folosim această descoperire minunată, tocmai pentru a facilita atingerea competențelor participanților noștri. Temele au rememorări pe care le pot parcurge de câte ori vor, au variate forme de a folosi informația: eseuri, filme, desen, scheme, jocuri pe care să le parcurgă, creeze participanții până ce informația atât frământată ajuge să devină parte din cunoașterea, din tranformarea lui.
Să revizuiești informația la 24 de ore, la o săptămână și la o lună înseamnă să modifici curba uitării, astfel încât, de la cei 20% de care vorbeam mai devreme reținuți la 80%


3.O predau altora
Este deja cunoscut că cea mai bună formă de a reține în jur de 90% din informația recepționată este aceea prin care predau, explic, tranfer către alți oameni ceea ce am reținut, înțeles, învățat.

Johanna Andria a construit chiar o schemă clară pe care să o avem în minte când luăm notițe.
A numit-o LIGHT(E).

L – Language – reformulează cu cuvintele tale!
I – Intention – fixează-ți un obiectiv!
G – Gesture – scrie de mână!
H – Hierarchy – prioritizează informația calitativ!
T – Trace – Fă-ți obiceiul de a păstra o urmă: un cuvânt, o idee, un desen
E – Exploiting – Folosește informația. Transmite-o mai departe!

În concluzie, avem la dispoziție 6 obiceiuri pe care cu cât mai curând începem a le lucra, cu atât mai devreme ne vor ajuta în gestionarea oceanului de informației în care trăim. Mai presus de toate, mie îmi place muuult ideea de suplețe pe care o capătă învățarea cu aceste informații.

Voi cum vă gândiți să folosiți spre binele vostru cele de aici?

Care ar fi ideea de aur cu care rămâi?

Site-ul Săptămânii Dezvoltării: https://passiondapprendre.com/p-replays_semaine_du_developpement_2021

Mulțumiri Diana Gescu@Point of View pentru fotografii.